CODUL ETIC AL FUNCTIONARILOR PUBLICI DIN CADRUL APARATULUI DE SPECIALITATE AL CONSILIULUI JUDETEAN GIURGIU

 

 

 

CUPRINS

  

Preambulul

 

CAPITOLUL I. – Domeniul de aplicare şi principii generale

CAPITOLUL II. – Norme generale de conduită profesională a funcţionarilor publici

CAPITOLUL III. – Conflictul de interese privind funcționarii publici 

CAPITOLUL IV. – Valori fundamentale

CAPITOLUL  V. – Regulile de comportament şi conduită în acordarea serviciilor publice

CAPITOLUL VI. – Sancţiuni, modul de soluţionare a reclamaţiilor

CAPITOLUL VII. – Dispoziţii finale

 

 

PREAMBULUL

 

         ■ Codul etic şi  Regulile de conduită a funcţionarilor publici din cadrul aparatului de specialitatea al Consiliului Judetean Giurgiu  defineşte valorile şi principiile de conduită care trebuie aplicate în relaţiile cu cetăţenii, clienţii, partenerii, colegii etc. În acelaşi timp serveşte drept ghid pentru creşterea răspunderii şi a implicării funcționarilor publici din cadrul consiliului.

         ■ Principiile detaliate  în cadrul acestui Cod etic nu sunt exhaustive, însă, asociate cu simţul răspunderii faţă de cetăţeni şi parteneri, acestea stabilesc reguli esenţiale de comportament şi de etică aplicabile funcționarilor publici, precum şi a cetăţenilor şi a partenerilor consiliului.

         ■ Aceste reguli nu se subtituie în niciun caz legilor şi reglementărilor aplicabile în domeniul administraţiei publice.

         ■ Acest cod asigură coerenţa cu Codul de conduită a funcţionarilor publici  aprobat  prin Legea nr. 7/2004, republicată, privind Codul de conduită a funcţionarilor publici şi defineşte şi ghidează acţiunile şi strategiile Consiliului Judetean Giurgiu.

         ■  Acest cod etic a fost aprobat prin Dispoziţia presedintelui Consiliului Judetean Giurgiu şi va fi comunicat personal fiecăruia dintre funcţionarii publici. Acest text va fi înmânat fiecărui funcționar public nou angajat şi poate fi consultat la Compartimentul  Relaţii cu Publicul, cam. 004
         ■  Fiecare funcționar public de conducere sau execuție  trebuie să respecte Codul etic.

 

CAPITOLUL I
DOMENIUL DE APLICARE ŞI PRINCIPII GENERALE


   Domeniul de aplicare

   Art. 1. - (1) Codul etic reglementează normele de conduită profesională a funcţionarilor publici.

(2) Normele de etică profesională prevăzute de prezentul cod sunt obligatorii pentru funcţionarii publici numiţi în baza Legii nr. 188/1999, republicată, privind statutul funcţionarilor publici, cu modificările și completările ulterioare.

      Obiective

   Art. 2. - Obiectivele prezentului cod de conduită urmăresc să asigure creşterea calităţii serviciului public, o bună administrare în realizarea interesului public, precum şi eliminarea birocraţiei şi a faptelor de corupţie din administraţia publică, prin:

   a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării şi menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituţiei publice şi al funcţionarilor publici ;

   b) informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptăţit să se aştepte din partea  funcţionarilor publici în exercitarea funcţiei;

   c) crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între cetăţeni şi funcționarii publici  din administraţia publică, pe de o parte, şi între cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice, pe de altă parte.

  Principii  generale

Art. 3. -  Principiile care guverneaza conduita profesionala a functionarului public sunt cele prevăzute la art. 3 din Legea nr. 7/ 2004 privind Codul de conduita a funcţionarilor publici, cu modificarile și completarile ulterioare:

a) supremaţia Constituției și a legii, principiu conform căruia funcţionarii
publici au îndatorirea de a respecta Constituția și legile ţării;

b)    prioritatea interesului public, principiu conform căruia funcţionarii publici  au îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcției publice;

c)     asigurarea egalității de tratament a cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor publice, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a aplica același regim juridic în situații identice sau similare;

d) profesionalismul, principiu conform căruia funcţionarii publici  au obligația de a îndeplini atribuțiile de serviciu cu responsabilitate, competență, eficiență, corectitudine și conștiinciozitate;

e) imparţialitatea, nediscriminarea și independența, principiu conform căruia funcţionarii publici sunt obligati să aibă o atitudine obiectivă, neutră față de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea funcției publice;

f) integritatea morala, principiu conform căruia funcţionarilor  publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alții, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcției publice pe care o dețin sau să abuzeze în vreun fel de această functie;

g) libertatea gândirii și a exprimării, principiu conform căruia funcţionarii publici pot să-și exprime și să-și fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept și a bunelor moravuri;

h) cinstea și corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcției publice și în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu funcţionarii publici  trebuie să fie de bună-credintă și să acționeze pentru îndeplinirea conformă a atribuțiilor de serviciu;

i) deschiderea și transparenţa, principiu conform căruia activitățile desfașurate de funcţionarii publici în exercitarea funcției lor sunt publice și pot fi supuse monitorizarii cetăţenilor.

  Termeni

 Art. 4. - În înţelesul prezentei cod, expresiile şi termenii de mai jos au următoarele semnificaţii conform legii:

   a)   funcţionar public - persoana numită într-o funcţie publică în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici;

   b) funcţie publică - ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de autoritatea sau instituţia publică, în temeiul legii, în scopul realizării competenţelor sale;

   c) interes public - acel interes care implică garantarea şi respectarea de către instituţiile şi autorităţile publice a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor, recunoscute de Constituţie, legislaţia internă şi tratatele internaţionale la care România este parte;

   d) interes personal - orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru alţii, de către funcţionarii publici prin folosirea reputaţiei, influenţei, facilităţilor, relaţiilor, informaţiilor la care au acces, ca urmare a exercitării funcţiei publice;

   e) conflict de interese - acea situaţie sau împrejurare în care interesul personal, direct ori indirect, al funcţionarului public contravine interesului public, astfel încât afectează sau ar putea afecta independenţa şi imparţialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp şi cu obiectivitate a îndatoririlor care îi revin în exercitarea funcţiei publice deţinute;

   f) informaţie de interes public - orice informaţie care priveşte activităţile sau care rezultă din activităţile unei autorităţi publice ori instituţii publice, indiferent de suportul ei;

   g) informaţie cu privire la date personale - orice informaţie privind o persoană identificată sau identificabilă.

 

CAPITOLUL II
NORME GENERALE DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ A FUNCŢIONARILOR PUBLICI

 

    Asigurarea unui serviciu public de calitate

   Art. 5. – (1) Funcţionarii publici au obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competenţelor autorităţilor şi ale instituţiilor publice.

   (2) În exercitarea funcţiei publice, funcţionarii publici au obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice.  

    Respectarea Constituţiei şi a legilor

Art. 6.  (1) Funcţionarii publici au obligaţia ca, prin actele şi faptele lor, să respecte Constituţia, legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.

   (2) Funcţionarii publici trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor publice deţinute.

    Loialitatea faţă de autorităţile şi instituţiile publice

   Art. 7. - ((1) Funcţionarii publici au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.

   (2) Funcţionarilor publici le este interzis:

   a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea instituţiei, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;

   b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care instituţia are calitatea de parte;

   c) să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;

   d) să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei publice, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor funcţionari publici, precum şi ale persoanelor fizice sau juridice;

   e) să acorde asistenţă şi/sau consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea.

   (3) Prevederile alin. (2) lit. a)-d) se aplică şi după încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.

   (4) Dezvăluirea informaţiilor care nu au caracter public sau remiterea documentelor care conţin asemenea informaţii, la solicitarea reprezentanţilor unei alte autorităţi ori instituţii publice, este permisă numai cu acordul conducătorului instituţiei publice în care funcţionarul public respectiv îşi desfăşoară activitatea.

   (5) Prevederile prezentului cod nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligaţia legală a funcţionarilor publici de a furniza informaţii de interes public celor interesaţi, în condiţiile legii.

         Libertatea opiniilor

   Art. 8. - (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

   (2) În activitatea lor, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate. (3) În exprimarea opiniilor, funcţionarii publici trebuie să aibă o atitudie conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

    Activitatea publică

   Art. 9. - (1) Relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcţionarii publici desemnaţi în acest sens de conducătorul instituţiei publice, în condiţiile legii.

   (2) Funcţionarii publici desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducătorul autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

   (3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, funcţionarii publici pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.

    Activitatea politică

   Art. 10. - În exercitarea funcţiei publice, funcţionarilor publici le este interzis:

   a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;

   b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;

   c) să colaboreze, în afara relaţiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizări partidelor politice;

   d) să afişeze, în cadrul instituţiilor publice, însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora.

       Folosirea imaginii proprii

   Art. 11. – În considerarea funcţiei publice deţinute, funcţionarilor publici le este interzis să permită utilizarea numelui sau imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale.

     Cadrul relaţiilor în exercitarea atribuţiilor funcţiei

   Art. 12. - (1) În relaţiile cu personalul din cadrul instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu persoanele fizice sau juridice, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate.

   (2) Funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii persoanelor din cadrul instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, prin:

   a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare;

   b) dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private;

   c) formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.

   (3) Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor. Funcţionarii publici au obligaţia să respecte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, prin:

   a) promovarea unor soluţii similare sau identice raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt;

   b) eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase şi politice, starea materială, sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte.

   (4) Pentru realizarea unor raporturi sociale şi profesionale care să asigure demnitatea persoanelor, eficienţa activităţii, precum şi creşterea calităţii serviciului public, se recomandă respectarea normelor de conduită prevăzute la alin. (1)-(3) şi de către celelalte subiecte ale acestor raporturi.

     Conduita în cadrul relaţiilor internaţionale

   Art. 13. - (1) Funcţionarii publici care reprezintă instituţia publică în cadrul unor organizaţii internaţionale, instituţii de învăţământ, conferinţe, seminarii şi alte activităţi cu caracter internaţional au obligaţia să promoveze o imagine favorabilă ţării şi instituţiei publice pe care o reprezintă.

   (2) În relaţiile cu reprezentanţii altor state, funcţionarilor publici le este interzis să exprime opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.

   (3) În deplasările externe, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol şi le este interzisă încălcarea legilor şi obiceiurilor ţării gazdă.

 

 

 

 

      Interdicţia privind acceptarea cadourilor, serviciilor şi avantajelor

   Art. 14. –  Funcţionarii publici nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, părinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii.

     Participarea la procesul de luare a deciziilor

   Art. 15. - (1) În procesul de luare a deciziilor, funcţionarii publici au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.

   (2) Funcţionarilor publici le este interzis să promită luarea unei decizii de către instituţia publică, de către alţi funcţionari publici, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.

     Obiectivitate în evaluare

   Art. 16. - (1) În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere, funcţionarii publici au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei în funcţia publică pentru funcţionarii publici din subordine.

   (2) Funcţionarii publici de conducere au obligaţia să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun ori aprobă avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare.

   (3) Se interzice funcţionarilor publici de conducere să favorizeze sau să defavorizeze accesul ori promovarea în funcţia publică pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevăzute la art. 3.

    Folosirea abuzivă a atribuţiilor funcţiei deţinute

   Art. 17. (1) Este interzisă folosirea de către funcţionarii publici, în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, a prerogativelor funcţiei publice deţinute.

    (2) Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare sau de participare la anchete ori acţiuni de control, funcţionarilor publici le este interzisă urmărirea obţinerii de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.

   (3) Funcţionarilor publici le este interzis să folosească poziţia oficială pe care o deţin sau relaţiile pe care le-au stabilit în exercitarea funcţiei publice, pentru a influenţa anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite măsuri.

   (4) Funcţionarilor publici le este interzis să impună altor funcţionari publici să se înscrie în organizaţii sau asociaţii, indiferent de natura acestora, ori să le sugereze acest lucru, promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.  

     Utilizarea resurselor publice

   Art. 18. - (1) Funcţionarii publici sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.

   (2) Funcţionarii publici au obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând instituţiei publice numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei publice deţinute.

   (3) Funcţionarii publici trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care le revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.

   (4) Funcţionarilor publici care desfăşoară activităţi publicistice în interes personal sau activităţi didactice le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica instituţiei publice pentru realizarea acestora.  

    Limitarea participării la achiziţii, concesionări sau închirieri

 Art. 19. - (1) Orice funcţionar public poate achiziţiona  un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, supus vânzării în condiţiile legii, cu excepţia următoarelor cazuri:

   a) când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;

   b) când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;

   c) când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.

   (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.

   (3) Funcţionarilor publici le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.

 

CAPITOLUL III.
CONFLICTUL DE INTERESE PRIVIND FUNCŢIONARII PUBLICI

 

Art. 20. Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

Art. 21. Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.

Art. 22. (1) Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a)  este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;

b)  participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;

c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul 1 pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.

(2) In cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-1 informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.

(3)  In cazurile prevăzute la alin. (1), conducătorul instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcţionarul public în cauză, va desemna un alt funcţionar public, care are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţă.

(4)   încălcarea dispoziţiilor alin. (2) poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.

 

   Incompatibilităţi privind funcţionarii publici

Art.23. (1) Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică.

(2)   Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:

a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice;

b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care funcţionarul public este suspendat din funcţia publică, în condiţiile legii, pe durata numirii sale;

c) în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public;

d)  în calitate de membru al unui grup de interes economic.

(3)  Nu se află în situaţie de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin.(2) lit. a) şi c), funcţionarul public care:

a) este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să reprezinte interesele statului în legătură cu activităţile desfăşurate de operatorii economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat, în condiţiile rezultate din actele normative în vigoare;

b)  este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să participe în calitate de reprezentant al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare;

c) exercită un mandat de reprezentare, pe baza desemnării de către o autoritate sau instituţie publică, în condiţiile expres prevăzute de actele normative în vigoare.

(4)  Nu se află în situaţie de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2), funcţionarul public care este desemnat prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finanţat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, cu excepţia funcţionarilor publici care exercită atribuţii ca auditor sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în cadrul acesteia şi a funcţionarilor publici care fac parte din echipa de proiect, dar pentru care activitatea desfăşurată în cadrul respectivei echipe generează o situaţie de conflict de interese cu funcţia publică pe care o ocupă.

(5)  Funcţionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale sau alte unităţi cu scop lucrativ de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) nu pot să-şi desfăşoare activitatea şi nu pot acorda consultanţă de specialitate la aceste societăţi timp de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici.

(6)  Funcţionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită.

(7) În situaţia prevăzută la alin. (2) lit. b), la încheierea mandatului demnitarului, funcţionarul public este reîncadrat în funcţia publică deţinută sau într-o funcţie similară.

Art.24. (1) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcţionarii publici respectivi sunt soţi sau rude de gradul I.

(2)  Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care şeful ierarhic direct are calitatea de demnitar.

(3) Persoanele care se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) sau (2) vor opta, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice directe sau renunţarea la calitatea de demnitar.

(4) Orice persoană poate sesiza existenţa situaţiilor prevăzute la alin. (1) sau (2).

(5)  Situaţiile prevăzute la alin. (1) şi neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (3) se constată de către şeful ierarhic superior al funcţionarilor publici respectivi, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre funcţionarii publici soţi sau rude de gradul I.

(6)  Situaţiile prevăzute la alin. (2) şi neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (3) se constată de către prefect, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre demnitar şi funcţionarul public soţ sau rudă de gradul I.

Art. 25. (1) Funcţionarii publici pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice. Funcţionarii publici pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, potrivit fişei postului.

   (2) În situaţia funcţionarilor publici care desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1), documentele care alcătuiesc dosarul profesional sunt gestionate de către autoritatea sau instituţia publică la care aceştia sunt numiţi.

Art. 26. (1) Funcţionarul public poate candida pentru o funcţie eligibilă sau poate fi numit într-o funcţie de demnitate publică.

(2) Raportul de serviciu al funcţionarului public se suspendă:

a)  pe durata campaniei electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales;

b)  până la încetarea funcţiei eligibile sau a funcţiei de demnitate publică, în cazul în care funcţionarul public a fost ales sau numit.

Art. 27. (1) Funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite.

(2)  Funcţionarilor publici le este interzis să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice şi să exprime sau să apere în mod public poziţiile unui partid politic.

Art. 28. (1) Funcţionarii publici de conducere pot fi numiţi în funcţii de demnitate publică numai după încetarea, în condiţiile legii, a raporturilor de serviciu.

(2) Funcţionarii publici de conducere pot candida pentru funcţii de demnitate publică numai după încetarea, în condiţiile legii, a raportului de serviciu.

 

CAPITOLUL IV.
VALORILE FUNDAMENTALE

 

Angajamentul

Art.28. Angajamentul presupune dorinţa fiecărui funcționar public şi a conducerii de a progresa în funcţia deţinută şi de a-şi îmbunătăţi performanţele, conform planurilor de acţiune decise de comun acord pentru a asigura cetăţenilor un serviciu de calitate.

Lucrul în echipă

Art.29.  Toți salariații din cadrul aparatului de specialitate -contractual sau funcţionar public, fac  parte dintr-o singură echipă și  spiritul de echipă trebuie simţit şi exprimat relaţiile cu ceilalţi colaboratori sau cu cetăţenii.

Transparenţa internă şi externă

Art.30. Pe plan intern transparenţa însemnă împărţirea succesului, dar şi a dificultăţilor. Aceasta permite rezolvarea rapidă al acestora, înainte ă se agraveze şi să provoace prejudicii cetăţeanului, echipei, partenerilor instituției.

Art.31. Pe plan extern, transparenţa înseamnă dezvoltarea relaţiilor cu cetăţenii și/sau  partenerii instituției.

Art.32. Aparatul de specialitate al Consiliului Județean Giurgiu trebuie să se comporte şi să fie perceput ca o instituţie responsabilă şi etică.

Confidenţialitatea 

Art.33. În acordarea serviciilor din administraţia publică locală se  impune luarea de măsuri posibile şi rezonabile pentru asigurarea confidenţialităţii datelor.    

Demnitatea umană

Art.34.  Fiecare persoană este unică şi trebuie să i se respecte demnitatea.   

Art.35. Fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii. Toţi oamenii sunt trataţi cu demnitate cu privire la modul lor de viaţă, cultură, credinţe şi valori personale.    

 

CAPITOLUL V.
REGULILE DE COMPORTAMENT ŞI CONDUITĂ ÎN ACORDAREA SERVICIILOR PUBLICE

 

Art.36. Complexitatea şi diversitatea sistemelor de relaţii în baza cărora se acordă servicii publice impune respectarea unor norme de comportament şi conduită în scopul:

         a.) de a ghida persoana implicată în acordarea serviciilor, în momentul în care aceasta se confruntă cu dileme practice care implică o problematică etică;

b.) de a asigura beneficiarii, dar şi potenţialii beneficiari de servicii sociale împotriva incompetenţei şi a lipsei de profesionalism;

c.) de a reglementa comportamentul persoanelor implicate în acordarea serviciilor publice precum şi relaţiile acestora cu cetăţenii, cu colegii, cu reprezentanţii altor instituţii sau ai societăţii civile.

d.) de a asigura supervizare şi consultanţă personalului implicat în acordarea serviciilor publice în vederea evaluării activităţii acestora.

 

 Reguli de comportament şi conduită în relaţia client – functionar public:   

Art.37.

1. În identificarea clientului, evidenţierea, diagnosticarea şi evaluarea nevoii acestuia , în vederea realizării de acţiuni şi măsuri cu caracter preventiv, monitorizare:

-  profesionistul trebuie să manifeste disponibilitate faţă de client – cetăţean, partener, organisme civile, alte instituţii, autorităţi publice  - ,să fie dispus să asculte şi să orienteze la compartimentele de specialitate

- functionarul public stabileşte împreună cu clientul care este problema asupra căreia urmează să se acţioneze;

  • să asculte şi să nu intervină decât în momentele propice;
  • să inspire încredere clientului;

-    să ştie să-I suscite şi să-i menţină interesul pentru subiectul interviului;

-    să manifeste empatie, respectiv să înţeleagă ceea ce îi spune interlocutorul, să fie capabil să se pună în situaţia acestuia;

-   să reducă, pe cât posibil, distanţa dintre el şi client (distanţa datorată diferenţelor de statut social, de cultură, de sex, etc.);

-  funcţionarul public trebuie să fie capabil de a înlătura barierele psihologice ale comunicării şi să-şi dea seama de mecanismele de apărare ale eu-lui pe care clientul le utilizează pentru a ocoli răspunsurile mai sensibile şi problemele care-l privesc îndeaproape;

2. În furnizarea serviciilor de informare

Informare competentă, corectă, completă, adecvată, transparentă, operativă:

- funcţionarii publici trebuie să ofere cel mai competent ajutor posibil ceea ce presupune o bună pregătire profesională, teoretică şi practică, limbajul profesional trebuie să fie clar, concis la nivelul capacităţii de înţelegere a clientului, clientului i se vor prezenta date, avantajele şi dezavantajele opţiunilor posibile, informarea trebuie să răspundă nevoilor şi problemelor clientului, informarea să se facă în cel mai scurt timp de la solicitarea clientului.

         3. În furnizarea serviciilor publice

Furnizarea se realizează în baza unui contract între serviciul public şi client cu precizarea drepturilor şi obligaţiilor părţilor precum şi a sancţiunilor în cazul nerespectării clauzelor contractuale;

- funcţionarul public face o analiză corectă şi obiectivă a nevoilor şi problemelor obiectului alegând strategia şi metodele adecvate în rezolvarea problemelor;

- funcţionarul public nu face discriminări în funcţie de gen, vârstă, capacitate fizică sau mintală, culoare, categorie socială, rasă, religie, limbă, convingere politică;

- funcţionarul public nu intră în relaţii de consiliere cu prieteni, colegi, cunoscuţi sau rude;

- funcţionarul public nu se va implica în relaţii sentimentale cu clientul;

- funcţionarul public pune interesul clientului mai presus de interesul său;

- funcţionarul public nu poate impune o decizie luată de el clientului său, acesta trebuie să ţină seama de opţiunea clientului;                 

 

 

  Reguli de comportament şi conduită în relaţia coleg – coleg.

   Art.38. 

           1. Între colegi trebuie să existe cooperare şi susţinerea reciprocă motivat de faptul că toţi angajaţii sunt mobilizaţi pentru realizarea unor obiective comune conform Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, comunicarea prin transferul de informaţii între colegi fiind esenţială în soluţionarea cu eficienţă a problemelor.

 

           2. Colegii îşi datorează  respect reciproc, consideraţie, dreptul la opinie, eventualele divergenţe, nemulţumiri, apărute între aceştia soluţionându-se fără să afecteze relaţia de colegialitate, evitându-se utilizarea cuvintelor, a expresiilor şi gesturilor inadecvate, manifestând atitudine reconciliantă.

 

           3. Intre colegi trebuie să existe sinceritate şi corectitudine, opiniile exprimate să corespundă realităţii, eventualele nemulţumiri dintre colegi să fie exprimate direct, netendenţios.

 

           4. Relaţia dintre colegi trebuie să fie egalitară, bazată pe recunoaşterea intraprofesională, pe colegialitate, pe performanţă în practică şi contribuţie la teorie.

 

           5. Între colegi în desfăşurarea activităţii trebuie să fie prezent spiritul competiţional care asigură progresul profesional, acordarea unor servicii publice de calitate, evitându-se comportamentele concurenţiale, de promovare ilicită a propriei imagini, de atragere a clienţilor, de denigrare a colegilor; comportamentul trebuie să fie competitiv, loial, bazat pe promovarea calităţilor şi a meritelor profesionale nicidecum pe evidenţierea defectelor celorlalţi.    

 

           6. În relaţia dintre colegi trebuie permanent promovat spiritul de echipă, deciziile fiind luate prin consens, manifestându-se deschidere la sugestiile colegilor admiţând critica în mod constructiv şi responsabil dacă este cazul, să împărtăşească din cunoştinţele şi experienţa acumulată în scopul promovării reciproce a progresului profesional.

Art. 39.Constituie încălcări ale principiului colegialităţii:

a) discriminarea, hărţuirea de gen, etnică sau sub orice altă formă, folosirea violenţei fizice sau psihice, limbajul ofensator ori abuzul de autoritate la adresa unui membru al comunităţii

b) promovarea sau tolerarea unor comportamente dintre cele descrise în acest articol de către conducerile, compartimentelor, birourilor, serviciilor administrative;

c) discreditarea în mod injust a ideilor, ipotezelor sau rezultatelor cercetărilor unui coleg;

d) formularea în faţa clienţilor  a unor comentarii lipsite de curtoazie la adresa pregătirii profesionale, a ţinutei morale sau a unor aspecte ce ţin de viaţa privată a unui coleg;

e) sfătuirea clienţilor să nu  depună o cerere, petiţie,  plângeri sau sesizări vădit neîntemeiate la adresa unui coleg;

f) utilizarea şi dezvăluirea în activitatea administrativă  a informaţiilor transmise cu titlu confidenţial de un alt coleg .

           Art 40.  În relaţia angajat – reprezentanţi ai altor instituţii şi ai societăţii civile.

           1. Relaţiile fiecărui angajat cu reprezentanţii altor instituţii şi ai societăţii civile vor avea în vedere interesul clientului, manifestând respect şi atitudine conciliantă în identificarea şi soluţionarea tuturor problemelor evitând situaţiile conflictuale, după caz procedând la soluţionarea pe cale amiabilă.

           2. În reprezentarea instituţiei în faţa oricăror persoane fizice sau juridice angajatul trebuie să fie de bună credinţă, contribuind la realizarea scopurilor şi obiectivelor serviciului.

           3. Angajatul este obligat la apărarea prestigiului serviciului, în desfăşurarea activităţii profesionale şi în luarea deciziilor fiind reţinut la respectarea întocmai a normelor legale în vigoare şi aducerea lor la cunoştinţa celor interesaţi, pentru promovarea unei imagini pozitive a serviciului, pentru asigurarea transparenţei activităţii instituţiei şi creşterea credibilităţii acesteia.

           4. Angajatul colaborează cu alte instituţii în interesul clientului în scopul realizării optime a programelor şi strategiilor instituţiei evitând dezvăluirea informaţiilor confidenţiale.

           5. Angajatul nu poate folosi imaginea instituţiei în scopuri personale, comerciale sau electorale.

CAPITOLUL  VI.

SANCŢIUNI, MODUL DE SOLUŢIONARE A RECLAMAŢIILOR

 

        Art.41. Nerespectarea prevederilor prezentului cod de etică atrage răspunderea persoanei vinovate.

        Art.42. Stabilirea vinovăţiei se face cu respectarea procedurilor legale în vigoare şi în conformitate cu normele Codului de Conduită al funcţionarilor publici,  Regulamentul de ordine interioară al instituţiei.

        Art.43. Reclamaţiile şi sesizările referitoare la acordarea serviciilor publice se înregistrează şi soluţionează cu respectarea procedurii stabilită la nivelul instituţiei, în conformitate cu normele legale în vigoare.

        Art.44. Reclamaţiile şi sesizările se pot face în cadrul programului de audienţe al președintelui și  vicepresedinţilor,  sau în scris  adresate Consiliului Judetean.

        Art.45. Înregistrarea sesizării se realizează prin:

  1. înscrierea în registrul de audienţe;
  2. înscrierea în registrul sesizărilor;
  3. înregistrarea la Compartimentul de  relaţii cu publicul .
  4. înscrierea în registrul de intrare-ieşire al instituţiei.

 

 

CAPITOLUL  VII.
ROLUL CONSILIULUI  JUDEŢEAN GIURGIU ȘI  AL  AGENŢIEI  NAŢIONALE  A FUNCŢIONARILOR  PUBLICI

 

Art.46. (1) In scopul aplicării eficiente a dispozițiilor prezentului cod de conduită, preşedintele Consiliului Judeţean  Giurgiu a desemnat, conform legii, un functionar public din cadrul compartimentului de resurse umane, pentru consiliere etică și monitorizarea respecţării normelor de conduită.

(2)Consilierul etic, exercită urmatoarele atributii:

       a) acordarea de consultanța și asistență funcţionarilor  publici din cadrul Consiliului Judeţean Giurgiu, cu privire la respectarea normelor de conduită;

        b) întocmirea de rapoarte trimestriale și semestriale  privind respectarea normelor de conduită de către funcţionarii publici din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Giurgiu;

 (3)Rapoartele prevazute la alin.(2) pct.”b” aprobate de preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu, se transmit trimestrial, la termenele și în forma standard stabilite prin instrucţiuni ale A.N.F.P.;

 (4) Rapoartele Consiliului Judeţean Giurgiu privind respectarea normelor de conduita vor fi centralizate de A.N.F.P. intr-o baza de date necesară pentru:

           a) identificarea cauzelor care determina încălcarea normelor de conduită profesionala, inclusiv a constrângerilor sau amenințărilor exercitate asupra unui functionar public pentru a-l determina să încalce dispozițiile legale in vigoare ori să le aplice necorespunzator;

          b) identificarea modalitatilor de prevenire a încălcării normelor de conduita profesionala;

          c) adoptarea   masurilor   privind   reducerea   și   eliminarea   cazurilor   de  nerespectare a prevederilor legale.

 

CAPITOLUL VIII.
DISPOZIŢII FINALE

 

Art.47. Prezentul cod va fi îmbunătăţit periodic dată fiind complexitatea experienţei în domeniul administraţiei publice.

         Prezentul cod etic intră în vigoare la data semnării de luare la cunoştință, conform tabelului anexat, de către toți, funcționarii publici din cadrul Consiliului Judeţean Giurgiu.

Pentru informarea cetățenilor se va asigura publicitatea prin afişarea pe site-ul instituției, iar funcţionarii publici de conducere vor folosi toate întâlnirile de lucru cu subalternii și cu persoanele din afara Consiliului Judetean Giurgiu pentru a promova principiile și normele prezentului cod etic .

Art.48.  Prezentul cod de etică intră in vigoare la data de 03. 01.2013.

                                                       

 

MI

1 ex.